Obiectivele administrării medicamentelor
Acțiune locală – medicamentele trebuie aplicate cu ajutorul unor substanțe care să acționeze timp cât mai îndelungat asupra locului unde au fost aplicate.
Acțiune generală (sistemică) – presupune ca medicamentele (substanța) să se absoarbă și să intre în circulație.
Prevenirea erorilor în administrarea medicamentelor
Înaintea administrării oricărei medicaţii aceasta trebuie comparată cu medicaţia prescrisă de medic din foaia de observaţie. Se va verifica mental regula celor OPT condiții de administrare:
- pacientul potrivit;
- medicamentul potrivit – este verificat înainte de administrare:
- sub aspect cantitativ (gr., ml., nr. buc.);
- sub aspect calitativ
- culoare;
- formă de prezentare:
- solidă (tablete, comprimate, granule, drajeuri, capsule, pulberi);
- lichidă (tincturi, ceaiuri, fiole, flacoane);
- semisolidă (unguente, creme);
- concentrație;
- termen de garanție
- doza potrivită – asistentul medical trebuie să cunoască diferența dintre:
- doza terapeutică – la care se obține efectul așteptat și nu apar reacții toxice asupra organismului;
- doza maximă – cea mai mare cantitate de medicament suportată de organism;
- doza toxică – cantitatea care provoacă reacții toxice;
- doza letală – care ucide.
- calea de administrare potrivită:
- enterală;
- parenterală;
- locală.
- timpul (ora) de administare potrivit.