Terapia cu oxigen este o intervenţie terapeutică pentru administrarea unei cantităţi mai mari de oxigen decât cea din atmosferă.

Indicaţii:

- hipoxemie;

- hipoxii respiratorii şi circulatorii;

- anemii;

- complicaţii postoperatorii;

- infecţii severe, etc.

Manifestări de dependenţă legate de oxigenarea insuficientă:

- fatigabilitate, agitaţie;

- respiraţie superficială (frecvenţă crescută);

- ortopnee ;

- mişcări ale aripilor nasului;

- cianoza pielii, buzelor şi unghiilor;

- cefalee, ameţeli, somnolenţă;

- confuzie, agresivitate.


Ultima modificare: marți, 20 septembrie 2022, 10:06